Despre cafea, cu surse numite
Articole despre cafeaua de specialitate: extracție, alegere, origine — scrise cu surse.
Apa la 93 ± 3 °C: ce cere standardul degustării și ce face temperatura în extracție
Standardul degustării SCA cere apă la 93 ± 3 °C pentru proba de cupping. Ce face temperatura în extracție și ce spun documentele aparatelor.
Măcinarea așa cum o scrie standardul degustării: o fracție prin sită, nu un număr de râșniță
Standardul degustării SCA descrie măcinarea ca fracție prin sită, pentru proba de cupping. Ce înseamnă, ce rămâne la râșnița ta și ce lipsește de pe listă.
Cu capacul închis — ce înseamnă „anaerob” și „macerație carbonică”
Anaerob înseamnă vas închis, fără oxigen. Într-un studiu, rezervorul închis și cel deschis au dat viabilități diferite ale seminței. Ce nu se știe încă.
Culoarea prăjirii: ce măsoară standardul și ce nu spune
SCA-102-2024 fixează nivelul de prăjire al probei de cupping, nu al cafelei vândute. Ce se măsoară, ce lipsește pe lista oficială și ce spune cercetarea.
Odihna după prăjire: ce scrie standardul degustării și ce se petrece în boabă
Standardul degustării (SCA-102-2024) lasă cafeaua să se odihnească 8–24 h după prăjire. Ce se petrece în boabă și ce nu normează lista oficială SCA.
Cuvântul de pe pungă — cum intră eticheta procesării în ceașcă
Aceeași cafea, gustată cu trei etichete despre procesare, a fost așteptată și percepută diferit. Ce s-a măsurat, pe cine și unde se oprește studiul.
Cât din cireașă e sămânță — și unde se termină măsura
Sămânța e 55% din masa uscată a fructului. Drumul masei până la boaba verde, documentul de lângă fiecare popas și locul unde măsura se oprește.
Terroir-ul cafelei, adesea neproiectat: locul, soiul și oamenii
Terroir-ul cafelei e interacțiunea dintre mediu, soi și cultură, citită prin pașii de după cules. Ce spune un review din 2022 și ce rămâne ipoteză.
Câtă apă are voie boaba verde? Ce fixează documentele și ce lasă deschis
Apa din boaba verde: ISO 6673 descrie metoda, ICO 420 un program voluntar, iar SCA nu fixează un prag. Umiditatea și activitatea apei, două mărimi.
Anotimpul culesului: un calendar, nu o lună
Cafeaua nu se culege peste tot în același anotimp. Sudul și nordul ecuatorului, cele două valuri din Columbia centrală, arborele și umbra care mută coacerea.
Metoda de procesare n-are standard SCA — și cui îi aparține numele ei
Pe lista oficială SCA din 13 octombrie 2026 nu apare niciun standard de procesare. Ce înseamnă pentru numele metodelor și pentru ceașca ta.
Declarația care precede sacul: ce cere regula europeană a pădurilor pentru un lot de cafea
Pentru un lot de cafea, declarația vine înaintea sacului. Cele trei condiții, ce se cere pe lot, cine poartă dosarul și numărul care însoțește lotul.
Roșul cireșei și zahărul boabei: două ceasuri pe același fruct
Pe cireșele deja roșii, coaja își mărește zaharoza, iar boaba nu. Ce s-a măsurat, cum se schimbă zahărul seminței pe drumul maturării și ce rămâne deschis.
Verdele n-are încă standard de evaluare fizică: ce există și ce lipsește
Evaluarea fizică a boabei verzi e una din cele patru evaluări CVA, dar are un formular în test, nu un standard. Ce consemnează formularul și ce lipsește.
Sincronizarea — când recoltele de cafea cad în același an
Arbustul alternează anii plini cu anii de refacere, iar un eveniment extrem poate aduce suprafețe uriașe în același an sărac. Mecanismul, de la arbust la lume.
Întrebarea casei la orice „SCA recomandă”: în ce document, la ce ediție?
Casa citește un standard după număr și ediție; o practică de industrie n-are niciuna. Cum citește casa un «SCA recomandă» și ce pas poți face.
Recordul și cuvântul „nominal” — de ce 2025 și 1977 își schimbă locul
ICO a numit vârful din februarie 2025 cel mai mare din serie, în prețuri nominale. În seria Băncii Mondiale, în bani constanți, 1977 trece de 2025.
Jumătatea tactilă a degustării — astringența, corpul și ce simte gura dincolo de gust
Astringența și corpul se simt ca atingeri: ce le poartă și de ce o ceașcă poate fi moderat amară și foarte astringentă în același timp.
Când e „livrată” o cafea — riscul, cântarul și drumul pe mare în contractele cafelei verzi
Contractele cafelei verzi spun unde trece riscul, cât poate varia cântarul și când e o cafea livrată: disponibilă și în regulă cu autoritățile.
Familiile amarului — cum își schimbă amarul cafelei originea în prăjitor
Amarul cafelei vine din mai multe familii de compuși, cele mai multe născute la prăjire; astringența lucrează pe alt canal, ca senzație de gură.
Cafeneaua în nomenclator — cum numără statistica barurile, cafenelele și berăriile
În nomenclatorul oficial nu există codul cafenea: cafenelele stau într-o clasă comună cu barurile, iar statistica numără întreprinderi, nu localuri.
Zațul, măsurat — ce rămâne în filtru după ceașcă
Ce rămâne în filtru după ceașcă: peretele celular, fracțiunea grasă și lichidul reținut, citite pe zaț, cu bazele de măsură spuse pe față.
Patru stări ale unei legi — adoptat, publicat, în vigoare, aplicabil
O lege europeană e adoptată, publicată, intră în vigoare și devine aplicabilă la date diferite. Cele patru stări, pe EUDR și pe regulamentul ambalajelor.
Două grădini de microbi — spălata și naturala, privite ca ecosisteme
Spălata și naturala găzduiesc comunități diferite de microorganisme. Un studiu de caz pe un singur lot arată cine a lucrat și unde au ajuns produsele lor.
Cold brew, citit prin legea extracției
Cold brew-ul urmează aceeași lege a extracției, cu temperatura coborâtă și ceasul lungit: de ce apa rece cere ore și unde se oprește rotunjimea.
Două numere pentru aciditate — pH-ul, aciditatea titrabilă și ce simți în ceașcă
pH-ul arată ionii de hidrogen liberi, aciditatea titrabilă tot ce se poate neutraliza; aciditatea percepută e a treia mărime și se mișcă la răcire.
Patru prețuri în același tabel — care preț, la ce dată, în ce unitate
Compozitul ICO, arabica la New York, robusta fizică și robusta la Londra: ce măsoară fiecare și de ce contează care preț, la ce dată, în ce unitate.
Sămânța care încă trăiește — ce face boaba între cules și depozit
Boaba verde e o sămânță: la procesare își pornește germinarea, la uscare consumă din zaharuri, iar într-un experiment a trăit în pergament peste un an.
Stocul de cafea — trei lucruri cu același nume și unul care nu se numără deloc
Stocul certificat la bursă, stocul din porturile europene, inventarul breslei și stocurile mondiale: ce numără fiecare și de ce cifrele nu se adună.
Cafeaua care ajunge deja prăjită — unde stă România în lanțul cafelei
În 2025, aproape șapte din zece kilograme de cafea importate de România veneau deja prăjite, măsurate pe datele oficiale de comerț exterior.
Dulceața împrumutată — pe ce drumuri ajunge dulce o cafea neagră
Dulceața unei cafele negre se asamblează pe patru drumuri — nasul, liniștea amarului, concentrația și temperatura ceștii.
Crema de espresso: ce e, cine o face și cine o ține
Bulele prea mici ca să le vezi una câte una, cele două chimii diferite ale formării și persistenței, ce se poate citi din petele de la suprafață și cât de departe merge crema ca indicator.
Cafeaua crescută la umbră: ce schimbă umbra în boabă și în ceașcă
Arhitectura plantei, ce face umbra asupra coacerii, a bobului și a ceștii, litiera de sub arbori și de ce culesul trece de mai multe ori prin aceeași plantație.
Boaba la microscop: ce e înăuntrul unui grăunte de cafea
Peretele celular care e jumătate din boabă, camerele de 30–60 de micrometri, uleiul împachetat în bile — și de ce prăjirea nu sparge celulele, ci le lasă întregi până la râșniță.
Procesarea cafelei: trei drumuri de la fruct la boabă
Washed, natural și honey, pas cu pas: ce sortează apa la intrarea în moară, cum se oprește o fermentare, de ce paturile de uscare sunt punctul critic al întregului drum și când apare, de fapt, cafeaua verde.
Anatomia cireșei de cafea: cele șapte straturi
De la coajă la embrion, strat cu strat, cu grosimile și greutățile măsurate: ce e cireașa de cafea, cum se citește coacerea pe culoare și de ce fructul și sămânța lui nu au aceeași umiditate.
Prăjirea cafelei: ce se întâmplă în boabă
Cei cinci markeri măsurați ai unei șarje, chimia rumenirii, first crack și bilanțul apă–materie uscată — ce se schimbă în boabă la prăjire, cu sursele numite.
Ce este cafeaua de specialitate
Definiția actuală a cafelei de specialitate, istoria termenului și ce spune de fapt SCA — cu sursele numite.
Extracția cafelei
Ce se dizolvă în ceașcă, cum se măsoară extracția și ce spun standardele vii despre cafeaua la filtru.
Cum alegi cafeaua de specialitate
Criteriile verificabile după care alegi o cafea de specialitate: eticheta, prospețimea, originea, prăjirea.
Zone de cultivare a cafelei
Unde crește cafeaua: centura ecuatorială, altitudinea, speciile și cifrele reale despre producție.
Apa pentru cafea: ce contează
Mineralele, duritatea și alcalinitatea apei de cafea — și ce standarde există cu adevărat.
Râșnița de cafea: cum o reglezi și ce arată ceașca
Ce mută o treaptă de râșniță, cum se face reglajul pas cu pas și de ce espresso și filtrul cer lucruri diferite de la ea.