Măcinarea așa cum o scrie standardul degustării: o fracție prin sită, nu un număr de râșniță
„Măcinarea standard pentru filtru” sună a normă; merită întrebat în ce document stă. Articolul pornește de la rândul în care standardul degustării SCA descrie măcinarea, citit cu întrebarea casei — în ce document, la ce ediție? — și arată ce fixează rândul acela, ce rămâne la râșnița ta și ce nu se găsește pe lista oficială.
Ce scrie standardul, și pentru ce
SCA-102-2024 este standardul pregătirii probelor de cupping. La § 5.2.3, măcinarea apare ca o fracție prin sită: cafeaua este măcinată astfel încât 70–75 % din particule să treacă prin sita standard de 20 US mesh, cu deschiderea de 850 µm. Textul adaugă că aceasta este puțin mai grosier decât se folosește de obicei pentru filtrul de hârtie.
Domeniul contează la fel de mult ca cifra: rândul descrie proba de cupping, cafeaua pusă în cești ca să fie degustată, nu cafeaua pe care o prepari. Același document, aceeași ediție, fixează și doza probei: 8,25 g la 150 mL capacitate a ceștii, ±0,2 g. Observă și forma răspunsului: nu un „număr de râșniță”, ci o fracție care trece printr-o sită. Cum citește casa, o sită numește rezultatul măcinării, oricare ar fi râșnița.
Un punct pe o curbă: fine, „bolovani” și forma lor
O fracție prin sită este un singur punct pe o curbă. Măcinarea nu face particule identice; produce o distribuție — un nor de particule fine și fracțiuni mai mari, de regulă cu două aglomerări. În același pat, fracțiunile mici ajung repede la extracție mare, iar „bolovanii” rămân în urmă; în aceeași ceașcă pot coexista cafea supra-extrasă și sub-extrasă. Despre uniformitate, consensul de manual e calitativ: nu există o cifră unică de „uniformitate bună”.
Un prag, prin el însuși, nu descrie restul curbei. Într-un studiu prin difracție laser, distribuția a ieșit clar bimodală, iar instrumentul o raportează ca diametre de sfere cu același volum, deși particula de cafea este un fragment colțuros, nu o bilă. Instrumentul e povestit în difracția laser.
Mai fin înseamnă extracție mai rapidă, dar relația are un punct de întoarcere: sub o anumită finețe, la espresso, patul se îndeasă, apa își face drumuri preferențiale, iar randamentul scade. Pragul nu se dă în cifre, fiindcă depinde de râșniță, doză, coș și presiune. Particulele sub circa 100 de microni contează mai puțin prin cât se dizolvă din ele și mai mult prin felul în care schimbă curgerea. Boaba întreagă ține gazul și aromele săptămâni; măcinată, pierde în minute ce ar fi pierdut în săptămâni. De aici observația de industrie, susținută de aceste mecanisme și nu de o statistică, că râșnița cântărește în ceașcă mai mult decât aparatul. Reglajul în sine e în reglarea râșniței, iar mecanismul în extracția cafelei.
Ce nu e pe lista oficială
SCA definește standardul ca pe „un set documentat de ghiduri sau cerințe folosit într-o industrie ca să creeze consecvență, calitate și bune practici comune”; ce nu e pe lista oficială nu este un standard SCA în vigoare. La 13 octombrie 2026, lista are nouă standarde publicate și patru în dezvoltare. Citită după titluri, niciunul nu poartă în nume o granulație pentru prepararea unei cafele. SCA-320 vorbește despre râșnițe casnice, dar este rezervat membrilor; conținutul lui nu e citat aici, așa că nu spunem ce fixează.
| Măcinarea | Ce fixează standardul, pentru proba de cupping | Ce rămâne la râșnița ta | Ce nu apare pe lista oficială (13 octombrie 2026, după titluri) |
|---|---|---|---|
| Fracția prin sită | 70–75 % prin sita de 850 µm, SCA-102-2024 § 5.2.3 | Cât de strâns e norul de particule | O fracție pentru cafeaua pe care o prepari |
| Față de filtru | „Puțin mai grosier” decât de obicei la filtrul de hârtie | Granulația pe care o alegi pentru metoda ta | O granulație numită pentru filtru |
| Viteza extracției | — | Mai fin = mai rapid, până la un punct de întoarcere | Pragul în cifre |
| Forma particulei | — | Fragment colțuros, nu bilă | O cifră a formei |
Întrebarea, la următoarea „măcinare standard”
Când cineva spune „măcinarea standard pentru filtru”, pune trei întrebări scurte. Pentru ce — pentru proba de cupping sau pentru ceașca ta? În ce document, la ce ediție — pentru filtru, lista oficială SCA nu dă unul, citită după titluri; SCA-102-2024 pomenește filtrul doar ca reper, de unde vine „puțin mai grosier decât filtrul”. Ce fel de număr — o fracție prin sită, o treaptă de râșniță sau un obicei? Dacă nu vine un document, afirmația rămâne o practică de industrie; se poate dovedi foarte bună, și se numește așa.
Toți parametrii mesei de degustare, unul lângă altul, sunt în masa de cupping. Lista documentelor și regulile după care le citează casa stau în camera Standardul de rigoare; întrebarea de bază, în în ce document, la ce ediție.
Surse
- SCA Standard 102-2024, Coffee Value Assessment: Sample Preparation and Tasting Mechanics, § 5.2.2 și § 5.2.3 (PDF oficial, sca.coffee, citit 9 septembrie 2026) — fracția prin sită, „puțin mai grosier decât filtrul”, doza probei.
- SCA, pagina oficială de standarde, sca.coffee/research/coffee-standards (citită 13 octombrie 2026) — definiția standardului și lista standardelor publicate și în dezvoltare.
- Cameron, M. I., Morisco, D., Hofstetter, D., Uman, E., Wilkinson, J., Kennedy, Z. C., Fontenot, S. A., Lee, W. T., Hendon, C. H. și Foster, J. M. (2020). Systematically Improving Espresso: Insights from Mathematical Modeling and Experiment. Matter. DOI 10.1016/j.matt.2019.12.019 — punctul de întoarcere al granulației.
- Smrke, S., Eiermann, A. și Yeretzian, C. (2024). Scientific Reports 14:5612. DOI 10.1038/s41598-024-55831-x — rolul particulelor fine în curgere.
- Barista Hustle, IM 2.05 Grind Size Distribution and Immersion; Gagné, J., Coffee ad Astra (2023) — distribuția particulelor, fracțiuni fine și grosiere.
- Wadsworth et al. (2026). Royal Society Open Science 13(4):252031. DOI 10.1098/rsos.252031 — forma colțuroasă a particulelor.
- Uman, E. et al. (2016). Scientific Reports 6:24483. DOI 10.1038/srep24483; Malvern Panalytical, pagina Laser Diffraction (citită 10 octombrie 2026) — distribuția bimodală și sfera echivalentă ca volum.
- SCA, Coffee Decoded: What is „fresh” coffee? (P. Giuliano); Smrke, S. et al. (2018). J. Agric. Food Chem. 66(21):5293–5300. DOI 10.1021/acs.jafc.7b03310 — boaba întreagă față de cafeaua măcinată.