Zațul, măsurat — ce rămâne în filtru după ceașcă
După ultima picătură, în filtru rămâne o turtă umedă, închisă la culoare. Pare doar ce n-a vrut apa să ia. Citită cu atenție, e un inventar: spune din ce e făcută boaba, ce a ținut ea pentru sine și ce a rămas pe drum între cafea și ceașcă.
Articolul citește zațul pe straturi — peretele celular, fracțiunea grasă, lichidul reținut — cu locul în care a fost măsurată fiecare cifră, fiindcă tocmai aici bazele de măsură se amestecă cel mai ușor.
Peretele, partea care nu pleacă
Doar în jur de 30% din masa cafelei măcinate e solubilă; cum se citește pe acest reper fereastra clasică a cafelei filtru, de 18–22% extracție, arată lecțiile despre extracția cafelei și despre refractometrul de cafea. Aici ne uităm la rest — la ce rămâne în filtru oricât ar insista apa.
Cea mai mare parte e peretele celular al boabei, făcut mai ales din galactomanan, cu celuloza cea mai mică dintre cele trei polizaharide ale lui (Redgwell și Fischer, 2006). O parte mare din el trece întreagă prin prăjitor. Tabelul compoziției, cu numitorul lui, stă în Boaba la microscop; piesa de față îl urmărește mai departe, până în filtru.
Același perete, măsurat pe zaț
Cifrele peretelui se dau de obicei pe bobul verde. Pe zaț, tabloul are alt numitor. Într-un studiu pe zațul rămas din fabricarea cafelei solubile, hemicelulozele — făcute din manoză, galactoză și arabinoză — erau 36,7% din masa zațului, iar celuloza 8,6% (Mussatto și colegii, 2011).
Locul măsurătorii contează la fel de mult ca cifra. Zațul acela e un reziduu industrial, extras mai mult decât la prepararea de acasă: cifrele lui descriu acel zaț, nu turta din filtrul unei bucătării. De aceea nu se pun în aceeași frază cu procentele din bobul verde și nu se citesc drept compoziția zațului de acasă. Ce rămâne valabil e ordinea: și acolo, hemicelulozele trec cu mult înaintea celulozei.
Fracțiunea grasă și lichidul pe care zațul îl ține
Grăsimea cafelei se poate urmări printr-un marker: cafestolul, unul dintre compușii fracțiunii grase. Măsurătorile pe el arată că cea mai mare parte rămâne în zaț, fiindcă apa fierbinte extrage foarte puțin din grăsimi; hârtia reține o parte din ce a plecat, iar în ceașcă ajunge o fracțiune mică (Rendón, Scholz și Bragagnolo, 2017). Procentele exacte țin de cafestol și de un singur protocol, așa că rămân la sursa lor; drumul prin hârtie e povestit în hârtia din filtru.
Turta e umedă, iar lichidul din ea poartă cafea dizolvată (Liang, Chan și Ristenpart, 2021): cafea care s-a extras, dar n-a ajuns în ceașcă. Ce înseamnă asta pentru calculul randamentului e explicat în refractometrul de cafea.
Inventarul zațului, pe scurt
| Ce stă în zaț | Ce știm | Pe ce s-a măsurat | Unde se citește mai departe |
|---|---|---|---|
| Peretele celular | cea mai mare parte din ce nu se dizolvă; mai ales galactomanan, celuloza cea mai mică dintre cele trei polizaharide | bobul verde; procentele sunt din polizaharidele peretelui | Boaba la microscop |
| Hemicelulozele și celuloza | 36,7% și 8,6% din masa zațului | un studiu, pe zațul industrial al cafelei solubile | Mussatto și colegii, 2011 |
| Fracțiunea grasă | cea mai mare parte rămâne în zaț; în ceașcă ajunge o fracțiune mică | cafestolul, ca marker, într-un singur protocol | Hârtia din filtru |
| Lichidul reținut | cafea dizolvată care n-a ajuns în ceașcă | zațul umed, după preparare | Refractometrul de cafea |
| Partea solubilă rămasă | ce putea pleca și n-a plecat | reperul de ~30% solubil, citit pe fereastra de 18–22% | Extracția cafelei |
Citit așa, zațul e jumătatea nevăzută a preparării: arată cât din boabă era de luat, cât a luat apa și ce a rămas pe drum. Ceașca și filtrul spun împreună povestea întreagă.
Pasul concret ține de un cântar de bucătărie. La următorul filtru, cântărește doza uscată, apoi turta din filtru, după ce s-a scurs, și compară cele două cifre: între ele stă și lichidul pe care zațul l-a ținut, cu cafea dizolvată în el. Cine vrea să urmărească drumul apei prin cafea lecție cu lecție îl găsește și în Școala — Învață Cafea.
Surse
- Redgwell, R. și Fischer, M. (2006). Coffee carbohydrates. Braz. J. Plant Physiol. 18(1):165–174. DOI 10.1590/S1677-04202006000100012 — compoziția peretelui: galactomananul predomină, celuloza e minoritară.
- Mussatto, S. I. și colegii (2011). A study on chemical constituents and sugars extraction from spent coffee grounds. Carbohydrate Polymers 83:368–374. DOI 10.1016/j.carbpol.2010.07.063 — zațul industrial de cafea solubilă: hemiceluloze 36,7%, celuloză 8,6%.
- Coffee cell walls. Food Quality and Safety (2021). DOI 10.1093/fqsafe/fyab012 — peretele la prăjire.
- Rendón, M. Y., Scholz, M. B. S. și Bragagnolo, N. (2017). Food Research International 100:798–803. DOI 10.1016/j.foodres.2017.08.013 — cafestolul între zaț, filtru și ceașcă.
- Liang, J., Chan, K. C. și Ristenpart, W. D. (2021). Scientific Reports 11:6904. DOI 10.1038/s41598-021-85787-1 — lichidul reținut în zațul umed.
- Barista Hustle, ACM 1.01, și Gagné, J., Extracting Shells of Coffee, Coffee ad Astra, 17 ianuarie 2019 — partea solubilă, în jur de 30%.
- Guinard, J.-X. și colegii (2023). Journal of Food Science 88(5):2168–2177. DOI 10.1111/1750-3841.16531 — fereastra 18–22% ca „standard clasic”.