Cât din cireașă e sămânță — și unde se termină măsura
Întrebarea „cât din cireașă ajunge sămânță?” are un răspuns abia după ce spui pe ce bază se numără: masa uscată a fructului sau masa lui proaspătă. Articolul urmărește masa în trei popasuri — fructul copt, uscarea, boaba verde — și arată, la fiecare, ce se măsoară și în ce document. Câștigi un fel de a citi o cifră de cafea verde: știind de unde vine și unde se termină.
Prima cifră are o bază: masa uscată
Cifra cea mai directă vine dintr-o lucrare de fenologie (Unigarro și colegii, Plants, 2025): semințele sunt 55% din masa uscată a fructului copt. Pe aceeași bază, mezocarpul (pulpa) are 29%, endocarpul (pergamentul) 12%, mucilagiul aproximativ 4%; coaja e prea subțire ca să primească o cotă separată. Straturile, unul câte unul, sunt în articolul despre anatomia cireșei de cafea.
Baza contează: fructul proaspăt are 67–70% apă, iar cei 55% sunt socotiți după ce apa a plecat. „Masa uscată” înseamnă masa fructului fără apa lui, și numai pe ea e valabilă împărțirea de mai sus.
Apa pleacă, sămânța merge mai departe
Pe drumul de la cules la sac, schimbarea mare e apa. Uscarea coboară cafeaua până la 10–12% umiditate. Pragul de 12,5%, citat în literatură ca toleranță maximă la comercializare și export, are două adrese: Rezoluția 420 a Organizației Internaționale a Cafelei, adoptată pe 21 mai 2004, un program voluntar de calitate cu umiditatea între 8% și 12,5%, și norma braziliană nr. 08/2003. Sub 9% apare riscul de pierdere a compușilor aromatici.
Un „randament” — kilograme de cireșe pentru un kilogram de boabă verde — cere ambele capete, apa de la cules și apa de la sac, plus metoda de procesare. Casa nu are un rând verificat pentru un asemenea factor, așa că nu scrie unul: scrie capetele între care s-ar calcula. Drumurile metodelor sunt în lecția despre procesarea cafelei.
Pe boaba verde, măsura are documente
Din clipa în care cafeaua e verde, documentele o numără pe ea, iar fructul rămâne în urmă. Prima mărime e apa: ISO 6673:2025 (ediția a treia) descrie o singură metodă, pierderea de masă a cafelei verzi încălzite la 105 °C, numită conținut de apă prin convenție și folosită ca referință pentru calibrarea celorlalte metode. Standardul nu spune cât e bine, iar SCA nu are un standard publicat despre câtă apă are voie cafeaua verde. Metoda, pas cu pas, e în articolul despre umiditatea cafelei verzi.
A doua mărime e evaluarea fizică, una dintre cele patru evaluări ale sistemului Coffee Value Assessment al SCA: culoarea, defectele, umiditatea și mărimea. Ea are un formular de test; standard încă nu are. Pe formularul de evaluare fizică CVA, Alpha V1.1 (mai 2025), defectele și mărimea se citesc pe un eșantion de 350 g de cafea verde. Defectele se trec în două categorii, culoarea se bifează pe opt trepte, mărimea se notează ca masă reținută pe site de la #10 la #23, iar umiditatea are un câmp propriu. Formularul nu are prag și nu dă notă: el consemnează. Clasificarea pentru comerț ține de SCA-110, aflat în dezvoltare.
Drumul masei, cu documentul lângă fiecare popas
| Popasul | Ce se întâmplă cu masa / ce se măsoară | Documentul |
|---|---|---|
| Fructul copt, la cules | Pe masă uscată: sămânță 55%, mezocarp 29%, pergament 12%, mucilagiu ≈ 4%. Fructul proaspăt: 67–70% apă | Împărțirea pe masă uscată: lucrare de fenologie (Unigarro și colegii, 2025); niciun standard pe lista SCA |
| Uscarea | Cafeaua coboară la 10–12% umiditate; 12,5% toleranță maximă citată; sub 9% riscul pentru arome | Rezoluția ICO 420 (2004, program voluntar) și norma braziliană 08/2003 |
| Boaba verde, în laborator | Pierderea de masă la 105 °C, numită apă prin convenție; fără prag | ISO 6673:2025, ediția a treia |
| Boaba verde, la evaluarea fizică | Eșantion de 350 g; defecte în două categorii; culoare pe opt trepte; site #10–#23; câmp de umiditate; fără prag și fără notă | Formularul fizic CVA, Alpha V1.1 (mai 2025), formular de test |
| Randamentul fermei, cireșe → boabă verde | Nu e măsurat în documentele de mai sus | Niciunul |
Absența, citită din listă
La 13 octombrie 2026, pagina oficială de standarde a SCA listează nouă standarde publicate și patru în dezvoltare: familia Coffee Value Assessment (SCA-102, -103, -104, -105), competențele evaluatorului (SCA-710), aparatele și sălile (SCA-310, -320, -350, -510) și, în dezvoltare, clasificarea cafelei verzi, nivelul de prăjire, brewerele de batch și espressoarele complet automate. Citit după titluri, niciunul dintre aceste documente nu are drept obiect randamentul fermei. Pe drumul urmărit aici, documentele citate încep la boaba verde.
Un pas pentru următoarea cifră
Când întâlnești o cifră de felul „atâtea kilograme de cireșe pentru un kilogram de cafea”, pune două întrebări: pe ce bază e dată, masa uscată sau cea proaspătă, și în ce document stă. Dacă răspunsul vine, cifra poate fi urmărită până la sursă; dacă nu, ai găsit locul unde se oprește măsura. Camera Standardul de rigoare ține lista documentelor și regulile după care le citează casa; în seria „Parametrii, unul câte unul” intră, pe rând, câte un parametru sau câte o absență din ea.
Surse
- Unigarro, C. A. și colegii (2025), Plants 14(21):3396, DOI 10.3390/plants14213396 — #145, #146
- Foods 14(9):1463 (2025), DOI 10.3390/foods14091463 — #148
- ICO, Rezoluția 420 (21 mai 2004), ico.org/documents/iccres420e.pdf; Instrucțiunea Normativă MAPA nr. 08/2003 (Brazilia) — #148
- ISO 6673:2025, iso.org/standard/87697.html — #273
- https://sca.coffee/value-assessment (citit 13 oct 2026) — #267
- Formularul fizic CVA, Alpha V1.1, mai 2025, sca.coffee/s/CVA-Cupping-Forms-EN.pdf — #269, #270, #271
- https://sca.coffee/research/coffee-standards (citit 13 oct 2026) — #274, #288