Zone de cultivare a cafelei

Cafeaua crește într-o bandă îngustă a planetei, iar în interiorul acelei benzi altitudinea și specia sunt variabilele care se schimbă de la o origine la alta. Textul de mai jos adună, cu sursa numită și data lângă fiecare cifră, ce s-a publicat despre unde crește cafeaua: limitele geografice ale centurii tropicale, mecanismul prin care altitudinea schimbă temperatura, ce cer cele două specii care dau aproape toată producția mondială și cât prognozează, pentru anul de recoltă 2026/27, serviciul agricol american.

Centura cafelei: banda intertropicală și capetele ei

Tropicul Racului este paralela de +23,5° latitudine nordică, iar Tropicul Capricornului paralela de −23,5° latitudine sudică — cele două linii între care Soarele ajunge, la un moment dat al anului, exact la zenit (NOAA NESDIS, pagina educațională „What Is a Solstice?”). Banda dintre ele este miezul hărții cafelei; limitele reale ale culturii o depășesc ușor la ambele capete.

Recenzia de fiziologie a cafelei semnată de Fábio DaMatta și José Cochicho Ramalho, publicată în Brazilian Journal of Plant Physiology în 2006, o formulează exact, citând Smith (1989): „The coffee crop is confined to the inter-tropical zone, from 20-25ºN in Hawaii down to 24ºS in Brazil, mainly due to ecological factors related to temperature and humidity.” Cultura cafelei stă în zona intertropicală, de la 20–25° latitudine nordică în Hawaii până la 24° latitudine sudică în Brazilia, din motive ecologice ținând de temperatură și umiditate. Aceeași lucrare număra, la data publicării, „some 80 countries in four continents” — vreo 80 de țări pe patru continente.

Ce ține planta în bandă sunt apa și temperatura. Intervalul optim de precipitații anuale pentru arabica este 1200–1800 mm, iar o perioadă secetoasă scurtă, de 2–4 luni, contează pentru stimularea înfloririi (DaMatta & Ramalho, 2006). Limitele dure ale culturii, în aceeași recenzie, sunt seceta și temperaturile nefavorabile — de la îngheț la caniculă.

Altitudinea este felul în care tropicele ajung la temperatura potrivită

În interiorul centurii, temperatura medie anuală scade odată cu altitudinea. Altitudinea funcționează astfel ca un reglaj de temperatură, iar temperatura este mărimea care contează pentru plantă.

Pentru arabica, intervalul optim de temperatură medie anuală este 18–21 °C. Peste 23 °C, dezvoltarea și coacerea fructelor se accelerează, „often leading to loss of quality”; sub o medie anuală de 17–18 °C, creșterea este puternic încetinită (DaMatta & Ramalho, 2006).

Legătura dintre altitudine și specie este scrisă explicit în aceeași lucrare: „As altitude relates to temperature, robusta coffee can be grown between sea level and 800 m, whereas arabica coffee grows best at higher altitudes and is often grown in hilly areas, as in Colombia and Central America.” Și urmează consecința care explică harta reală: „Coffee can also be grown at lower altitudes further from the equator, unless limited by frost, as is the case of arabica coffee in Brazil.” Cu cât distanța față de Ecuator crește, cu atât aceeași temperatură medie se obține la altitudini mai mici — atât timp cât înghețul rămâne în afara ecuației.

Ce s-a măsurat despre altitudine și gust

Două lucrări recenzate au legat gustul de mărimi diferite ale locului.

• Avelino și colab., 2005 (Journal of the Science of Food and Agriculture) au comparat două terroir-uri din Costa Rica — Orosi, între 1020 și 1250 m, și Santa María de Dota, între 1550 și 1780 m: „a positive relation was found between altitude and taster preferences in both terroirs”. Versanții expuși spre est au dat băuturi cu atribute în general superioare, în special mai acide; autorii propun ca explicație probabilă expunerea mai bună la lumina de dimineață.
• Bertrand și colab., 2012 (Food Chemistry) au analizat 16 parcele din insula Réunion, alese ca să acopere variația climatică locală: dintre factorii climatici, temperatura medie a aerului din timpul dezvoltării seminței a influențat puternic profilul senzorial, iar aciditatea, caracterul fructat și calitatea aromei sunt atribute tipice cafelelor produse în climate răcoroase.

Cele două lucrări nu măsoară același lucru. La Avelino, mărimea corelată cu preferințele degustătorilor este altitudinea însăși — rezumatul lucrării nu raportează nicio măsurătoare de temperatură, iar mecanismul propus de autori pentru versanții estici este lumina de dimineață, nu căldura. La Bertrand, mărimea care se leagă de profilul senzorial este temperatura medie a aerului din timpul dezvoltării seminței. Puntea dintre ele — că altitudinea este felul în care se ajunge la temperatură — vine din recenzia DaMatta & Ramalho citată mai sus, nu din vreuna dintre cele două.

Nu toate trăsăturile boabei urmează altitudinea în același fel. Într-un studiu pe 74 de probe din insula Java, publicat în Foods în 2020, conținutul de cofeină și cel de acizi clorogenici nu au arătat corelație semnificativă statistic cu altitudinea, la niciuna dintre cele două specii. Este un singur studiu, pe o singură insulă.

Un gol care merită declarat: pentru clasificarea cafelei verzi — inclusiv pe criterii legate de altitudine — nu există azi un standard SCA în vigoare. Documentul SCA-110, Green Coffee: Grading, Specifications, and Test Methods (for the Purpose of Trading), figurează pe lista publică de standarde a asociației ca fiind în dezvoltare (listă verificată la 15 august 2026).

Coffea arabica și Coffea canephora: două plante, două climate

Numele acceptate în Plants of the World Online (Royal Botanic Gardens, Kew) sunt Coffea arabica L. și Coffea canephora Pierre ex A.Froehner. „Robusta” este denumirea comercială a celei de-a doua; numele botanic Coffea robusta L.Linden figurează în POWO ca sinonim al lui C. canephora. Cele două specii acoperă împreună „about 99 % of the world coffee bean production” (DaMatta & Ramalho, 2006).

Trăsătură	Coffea arabica	Coffea canephora (robusta)
Habitat de origine	păduri tropicale etiopiene; arbust de subetaj	păduri de câmpie din bazinul fluviului Congo, până la Lacul Victoria; arbore de etaj mijlociu
Altitudinea zonei de origine	1600–2800 m	de la nivelul mării până la 1200 m în Uganda
Temperatura medie a zonei de origine	circa 20 °C	24–26 °C
Precipitații în zona de origine	1600 – peste 2000 mm, cu sezon secetos de 3–4 luni	peste 2000 mm, distribuite pe 9–10 luni
Temperatura medie anuală optimă	18–21 °C	22–26 °C (Matiello, 1998) sau 24–30 °C (Willson, 1999) — două valori publicate, citate ca atare de recenzie
Altitudinea de cultură	crește mai bine la altitudini mari, frecvent în zone deluroase	de la nivelul mării până la 800 m
Comportarea la frig	tolerează temperaturi mai joase decât robusta	frunzele și fructele nu suportă sub 5–6 °C, nici perioade lungi la 15 °C

La compoziția boabei verzi, măsurătoarea din Foods (2020), pe 74 de probe din Java, dă: cofeină 1,8% din substanța uscată la arabica față de 2,9% la robusta; acizi clorogenici 7,0% față de 9,5%. Aceeași lucrare notează și zona de suprapunere — 4,1% dintre probe au avut valori de cofeină comune celor două specii — și concluzionează că nici cofeina, nici acizii clorogenici nu ajung, singuri, pentru a separa speciile. Valorile sunt medii pe eșantionul lucrării, nu constante de specie: intervalele care circulă în literatură sunt mai largi și se suprapun — 0,8–1,8% cofeină la arabica și 1,2–2,5% la robusta, 4,0–8,4% și 7,0–14,4% la acizii clorogenici (intervale citate de aceeași lucrare, §4.1.1–4.1.2, din literatura anterioară). Media robustei măsurată pe Java, 2,9%, cade peste capătul de sus al intervalului citat.

Cifrele descriu materia primă. Profilul senzorial al ceștii se construiește mai departe, prin procesare, prăjire și preparare, iar compoziția boabei verzi luate separat rămâne un indicator parțial.

Cine produce cât — și pe ce an de recoltă

O cifră de producție se citește cu două etichete lipite de ea: anul de recoltă și statutul — prognoză, estimare sau rezultat.

Serviciul agricol extern al Departamentului american al Agriculturii (USDA FAS), în ediția din iulie 2026 a publicației Coffee: World Markets and Trade, prognozează pentru anul de recoltă 2026/27 o producție mondială record de 189,7 milioane de saci de 60 kg. Defalcarea pe specii, din tabelul aceluiași document: arabica 105,9 milioane de saci, robusta 83,8 milioane — adică 55,8% și 44,2% din total, ponderi calculate din tabel. Ponderea robustei se mișcă mult de la un an la altul în aceeași sursă: 42,2% în 2024/25, 47,2% în 2025/26, 44,2% prognozat pentru 2026/27 — deci nu se citează fără anul lipit de ea.

Țara	Producție 2026/27, prognoză (mil. saci de 60 kg)
Brazilia	71,9
Vietnam	32,5
Columbia	13,4
Etiopia	12,1
Indonezia	11,4
Uganda	7,2
India	6,1
Honduras	6,0
Peru	4,8
Mexic	4,1
Total mondial	189,7

Despre Brazilia, documentul scrie: „Brazil accounts for nearly 40 percent of world production” — aproape 40% din producția mondială. Raportul dintre cifra ei și totalul din același tabel dă 37,9%. Pe arabica, ponderea braziliană este dată ca 40–50%, în funcție de anul din ciclul bienal al plantei.

Tot Brazilia arată geografia celor două specii în interiorul unei singure țări: peste 70% din arabica braziliană se cultivă în statul Minas Gerais, iar aproximativ 70% din robusta braziliană în statul Espírito Santo (USDA FAS, iulie 2026). Aceeași ediție descrie plantațiile braziliene de arabica drept cultivate „on elevated plateaus and rolling hills” — pe platouri înalte și dealuri line.

Anul de recoltă diferă de la o instituție la alta și de la o țară la alta. Pentru Brazilia, USDA numără anul 2026/27 ca iulie 2026 – iunie 2027, iar anul cafelei folosit de Organizația Internațională a Cafelei începe la 1 octombrie. Aceeași recoltă, ferestre de calendar diferite — motiv pentru care două cifre despre „2026” pot descrie perioade diferite.

Exporturile sunt o mărime separată de producție. În primele opt luni ale anului cafelei 2025/26 (octombrie 2025 – mai 2026), grupul „Robustas” al ICO — țările exportatoare clasificate după specia pe care o produc preponderent — a reprezentat 42,5% din cafeaua exportată sub toate formele (calcul din Tabelul 4, raportul ICO iunie 2026); este o cumulare pe opt luni dintr-un an în curs. Grupul e o etichetă de țară, nu o măsurătoare a speciei: robusta braziliană intră la „Brazilian Naturals”, arabica din Uganda și Vietnam intră la „Robustas” (FAO, glosarul grupurilor ICO). Cât din exportul mondial e robusta ca specie nu se publică în acest tabel.

Și o ultimă etichetă, care ține de prospețimea cifrelor: 189,7 milioane de saci este o prognoză a unui serviciu guvernamental, publicată chiar la începutul anului de recoltă pe care îl descrie. Ediția următoare a aceleiași publicații este anunțată de USDA pentru 16 decembrie 2026.

Surse

• DaMatta, F. M. & Ramalho, J. D. C. (2006). „Impacts of drought and temperature stress on coffee physiology and production: a review”. Brazilian Journal of Plant Physiology, 18(1): 55–81. scielo.br — text integral, secțiunea „Climatic factors and the coffee plant's requirements”.
• Avelino, J., Barboza, B., Araya, J. C., Fonseca, C., Davrieux, F., Guyot, B. & Cilas, C. (2005). „Effects of slope exposure, altitude and yield on coffee quality in two altitude terroirs of Costa Rica, Orosi and Santa María de Dota”. Journal of the Science of Food and Agriculture, 85(11): 1869–1876. DOI: 10.1002/jsfa.2188 (consultat prin rezumat).
• Bertrand, B., Boulanger, R., Dussert, S., Ribeyre, F., Berthiot, L., Descroix, F. & Joët, T. (2012). „Climatic factors directly impact the volatile organic compound fingerprint in green Arabica coffee bean as well as coffee beverage quality”. Food Chemistry, 135(4): 2575–2583. DOI: 10.1016/j.foodchem.2012.06.060 (consultat prin rezumat).
• Adnan, A., Naumann, M., Mörlein, D. & Pawelzik, E. (2020). „Reliable Discrimination of Green Coffee Beans Species: A Comparison of UV-Vis-Based Determination of Caffeine and Chlorogenic Acid with Non-Targeted Near-Infrared Spectroscopy”. Foods, 9(6): 788. DOI: 10.3390/foods9060788 — text integral, secțiunile Rezultate și Discuție.
• USDA Foreign Agricultural Service (iulie 2026). Coffee: World Markets and Trade. fas.usda.gov — pagina de prezentare 2026/27 și tabelul „Coffee Summary”.
• International Coffee Organization (iunie 2026). Coffee Market Report – June 2026, Tabelul 4 „Total exports by exporting countries”. ico.org.
• FAO — Annex 8: Glossary of Terms Used by the International Coffee Organisation, definițiile celor patru grupuri de țări exportatoare (Colombian Milds, Other Milds, Brazilian Naturals, Robustas). fao.org (consultat la 15 august 2026).
• Royal Botanic Gardens, Kew — Plants of the World Online: fișele Coffea canephora Pierre ex A.Froehner și Coffea robusta L.Linden. powo.science.kew.org (consultate la 15 august 2026).
• Specialty Coffee Association — Coffee Standards, lista publică a standardelor publicate și în dezvoltare. sca.coffee (consultată la 15 august 2026; SCA-110 apare ca „in development”).
• NOAA NESDIS — „What Is a Solstice?”. nesdis.noaa.gov (consultată la 15 august 2026).