Cafeaua care ajunge deja prăjită — unde stă România în lanțul cafelei

În 2025, din fiecare zece kilograme de cafea care au trecut granița României, aproape șapte veniseră deja prăjite. Circa trei erau boabe verzi, care urmau să fie prăjite aici. Proporția e stabilă: între 2020 și 2025, ponderea cafelei prăjite în import a stat între 68,7% și 70,7%.

Cifrele vin din declarațiile vamale și din raportările comerțului dintre statele Uniunii, adunate de Eurostat — sunt date măsurate. Articolul arată ce spun ele despre locul României în lanțul cafelei: cele două fluxuri care intră în țară, direcțiile opuse din care vin, de ce comparația lor în kilograme e prudentă și ce anume numără datele de comerț.

Două fluxuri la aceeași graniță

Cafeaua în boabe intră în România în două stări. Prima este cafeaua verde — sămânța uscată și decojită, gata de prăjit, forma în care cafeaua călătorește între continente. A doua este cafeaua prăjită, care a trecut deja prin tambur și ajunge gata de măcinat.

În 2025, importul de cafea prăjită a însumat 41.451,6 tone, iar cel de cafea verde 18.566,6 tone — 69,1% pentru prăjită. Seria anilor arată aceeași imagine: 70,1% în 2020, 70,2% în 2021, 68,7% în 2022, 70,4% în 2023, 70,7% în 2024 și 69,1% în 2025.

Pe fluxul verde, prăjirea se face în România; pe fluxul prăjit, s-a făcut înainte de graniță, în altă țară.

Două direcții: prăjitoriile Europei și țările de origine

Cafeaua prăjită care intră în România vine aproape în întregime din alte țări europene. În 2025, 99,3% din ea a sosit din state ale Uniunii; sub un procent a venit direct din afara ei.

Boabele verzi urmează drumul celălalt. În 2025, 69,1% din ele au venit direct din afara Uniunii. Primii șase parteneri din afara Uniunii la cafeaua verde au fost, în această ordine, Brazilia, Vietnam, Columbia, Uganda, Etiopia și Kenya — țări în care crește cafeaua.

Fluxul mic este cel care leagă România direct de origini; fluxul mare o leagă de prăjitoriile europene.

Datele descriu ultima verigă înainte de România: statul din care a plecat marfa spre țară. Locul în care a crescut boaba este o întrebare separată, cu altă sursă. O parte din cafeaua prăjită într-un stat european a intrat acolo verde, din țările producătoare, și a fost prăjită pe loc; la granița României, statistica o înregistrează ca venind din acel stat european.

De ce comparația în kilograme e prudentă

Un kilogram de cafea verde nu devine un kilogram de cafea prăjită. În tambur, boaba pierde apă și materie uscată: în practica prăjitorilor, pierderea este de ordinul a 12–20% din greutate, mai mică la prăjirile deschise și mai mare la cele închise. Cât din pierdere e apă și cât e materie uscată, la fiecare grad de prăjire, arată articolul despre prăjirea cafelei.

Statistica internațională a cafelei folosește, ca să treacă de la prăjit la verde, un singur număr: 1,19, factorul de conversie al Organizației Internaționale a Cafelei (ICO). Citit invers, dintr-un kilogram de verde rămân în jur de 840 de grame după prăjire — o pierdere implicită de aproximativ 16%. Factorul este o convenție de contabilitate a mărfii, o medie pentru comerțul internațional, fără legătură cu un profil anume de prăjire.

Consecința pentru cifrele de import: cele 41.451,6 tone de cafea prăjită au pornit de la o cantitate mai mare de boabe verzi. Exprimat în echivalent verde, fluxul prăjit ar cântări mai mult, iar ponderea lui ar crește. Comparația în kilograme, așa cum au trecut granița, este deci conservatoare. Un procent recalculat ar cere un factor verificat la sursă pentru fiecare flux; articolul rămâne la kilogramele declarate.

Ce numără datele de comerț

Cifrele acoperă cafeaua în boabe, verde și prăjită, nedecofeinizată (pozițiile 0901.11 și 0901.21). Cafeaua instant și preparatele pe bază de cafea stau în alt capitol vamal și rămân în afara acestor numere.

Ele numără importuri: cantitatea care a trecut granița într-un an. Consumul este o altă mărime.

Ca orice serie de comerț, anul 2025 poate fi încă revizuit; de la o verificare la alta, capetele benzii s-au mișcat cu o zecime de punct procentual.

Cum se refac cifrele

Cifrele se pot reface direct din sursă, de oricine. În baza COMEXT a Eurostat, setul DS-045409, cu România ca raportor și fluxul de import, pozițiile 0901.11 (cafea neprăjită, nedecofeinizată) și 0901.21 (cafea prăjită, nedecofeinizată) dau ponderea prăjitei pentru fiecare an între 2020 și 2025; defalcarea pe parteneri de mai sus e pentru 2025.

Surse

• Eurostat — COMEXT, setul DS-045409 „EU trade since 1988 by HS2-4-6 and CN8”, raportor România, flux de import, pozițiile 0901.11 și 0901.21, partenerii agregați intra-UE și extra-UE și defalcarea pe țări; anii 2020–2025 (baza actualizată la 15 septembrie 2026).
• International Coffee Organization — „Conversion factors for roasted, decaffeinated, liquid and soluble coffee”, confirmat în documentul ICO SC 96/19.
• Royal Coffee — „Roast Yield & Loss”, pentru banda de pierdere la prăjire din practica prăjitorilor.