Sari la conținut
Biblioteca · lecțiile de cafea

Metoda de procesare n-are standard SCA — și cui îi aparține numele ei

Laurențiu Ștefan · 26 octombrie 2026 · 5 min de citire

Pe punga de cafea apar nume de metode: spălată, naturală, honey, iar uneori fermentații cu nume proprii. Articolul arată ce este o metodă de procesare, ce documente SCA o înconjoară și ce lipsește de pe lista oficială. Câștigul tău: la fiecare nume știi dacă citești o descriere a drumului boabei sau un document cu număr și ediție.

Ce este o metodă de procesare

Metoda de procesare este drumul prin care cireașa culeasă devine boabă verde: sămânța se usucă, iar fructul se desparte de ea înainte de uscare sau, la naturală, abia după. Boabele sunt semințele cireșei și, împreună, fac 55% din masa uscată a fructului copt; cifra privește masa uscată, nu cireașa proaspătă.

Cele trei metode clasice — spălată, naturală, honey — sunt familiile de bază. Ele formează profiluri de gust diferite, nu o ierarhie, iar „trei metode” acoperă clasicul, nu tot spectrul: mai există anaerobul, macerația carbonică și wet-hulled. În gesturi, metodele se deosebesc prin ce rămâne pe sămânță când începe uscarea: la spălată, fructul și mucilagiul pleacă înainte; la naturală, cireașa se usucă întreagă; la honey, mucilagiul rămâne pe boabă. Pașii, cu toate detaliile lor, sunt în articolul despre procesarea cafelei.

Ce normează lista SCA

La 13 octombrie 2026, pagina oficială de standarde a SCA listează nouă standarde publicate și patru în dezvoltare. Lista completă stă în camera Standardul de rigoare; regula de citire, document și ediție, în articolul în ce document, la ce ediție. Subiectele celor treisprezece documente:

  • evaluarea cafelei — familia Coffee Value Assessment (SCA-102, SCA-103, SCA-104 din 2024, SCA-105 din 2025): pregătirea probelor, degustarea și evaluarea extrinsecă, adică informația din afara ceștii — și competențele evaluatorului (SCA-710);
  • aparate și spații — filtrul casnic (SCA-310), râșnița casnică (SCA-320), espressorul (SCA-350), sălile de training (SCA-510);
  • în dezvoltare — clasificarea cafelei verzi (SCA-110), nivelul de prăjire (SCA-131), brewerele de batch (SCA-315), espressoarele complet automate (SCA-352).

Citită după titluri, lista nu are niciun document despre procesarea cireșei. Absența se citește din lista de la data ei: ce nu e pe listă nu este standard SCA în vigoare.

Acolo unde SCA normează, cifrele sunt precise. Degustarea standardizată cere 8,25 g de cafea la 150 mL capacitate a ceștii, cu toleranță de ±0,2 g, și apă la 93 ± 3 °C, iar cafeaua se odihnește 8–24 h după prăjire (SCA-102-2024). Standardul fixează ceașca din care se degustă; drumul boabei până acolo rămâne în afara lui.

Patru metode și un pas comun, citite cu aceeași întrebare

Aceeași întrebare, pusă pe rând: ce document o normează?

MetodaCe i se întâmplă cireșeiCe document o normează
SpălatăFructul și mucilagiul se scot înainte de uscare; boaba se usucă în pergamentNiciunul pe lista SCA la 13 octombrie 2026
NaturalăCireașa se usucă întreagă, cu tot cu fructNiciunul pe lista SCA
HoneyFructul se scoate, iar mucilagiul rămâne pe boabă la uscareNiciunul pe lista SCA
Fermentație anaerobăÎn studiul din 2026 citat mai jos, cireașa a stat închisă, fără aer, înainte de spălare sau uscare; e un caz descris, nu definiția metodeiNiciunul pe lista SCA; un studiu nu este un standard
Uscarea (pas comun)Cafeaua coboară spre 10–12% umiditateNu un document SCA: ICO, Rezoluția 420 (2004), program voluntar, umiditate între 8 și 12,5%; ISO 6673:2025 descrie doar cum se măsoară, prin pierderea de masă la 105 °C, fără prag

Cui îi aparține numele

Un nume de metodă descrie un drum, iar pentru acest drum lista SCA nu are un document de referință. De aceea numele se citește ca descriere; pe nuanțele honey, articolul despre procesare are o secțiune întreagă.

Există și metode noi, cu nume propriu. Un producător poate alege să-și păstreze metoda sau să și-o dăruiască, iar cititorul întâlnește în ambele cazuri același lucru: un nume pe pungă. Cui îi aparține numele unei metode rămâne o întrebare deschisă; ea nu ține de standardele cafelei, iar casa nu dă verdict juridic.

Un exemplu de metodă descrisă cu condițiile ei: un studiu din 2026 pe cireșe Catimor din Yunnan a comparat patru procesări, între ele două cu fermentație fără aer înainte de spălare sau uscare, degustate pe protocolul SCA. Concluzia autorilor privește Catimorul, iar lucrarea are un soi, un loc și o recoltă. Protocolul SCA a normat degustarea; procesarea a fost descrisă de studiu. Cifrele lui sunt în știrea despre fermentația anaerobă a Catimorului.

Ce se vede în boabă

Metoda lasă urme măsurabile. În boaba procesată spălat, activitatea germinării, măsurată pe markeri biochimici, a atins maximul la circa două zile de la începutul procesării, iar la cea naturală abia după aproximativ o săptămână. Într-un studiu de caz pe un singur lot de arabica, spălata și naturala au avut comunități de microorganisme diferite. Sunt lucrări punctuale, nu legi, iar legătura lor cu gustul din ceașcă nu e măsurată aici; ele stau în articolele despre sămânța care încă trăiește și două grădini de microbi.

Un pas concret pentru următoarea pungă: citește numele metodei ca pe o descriere și caută la producător ce a făcut cu cireașa și cât a durat. Dacă informația e acolo, ai drumul boabei; dacă lipsește, numele e tot ce ai. Pentru o comparație curată, ia două cafele din aceeași origine, de la același prăjitor, procesate diferit, și prepară-le identic.

Aceasta este o absență din seria „Parametrii, unul câte unul”. Camera Standardul de rigoare ține lista și regulile după care citează casa.

Surse

  • Velásquez, S. & Banchón, C. (2022), „Influence of pre- and post-harvest factors on the organoleptic and physicochemical quality of coffee: a short review”, Journal of Food Science and Technology, DOI 10.1007/s13197-022-05569-z — #213 (gesturile celor trei procesări)
  • https://sca.coffee/research/coffee-standards (citit 13 oct 2026) — #288, #289
  • SCA Standard 102-2024, § 5.1.3, § 5.2.2, § 5.2.3, § 7.3 (PDF oficial, citit 9 sep 2026) — #142, #143
  • Fu, X. și alții (2026), Beverage Plant Research 6:e029, DOI 10.48130/bpr-0026-0010 — #243
  • Bytof, G. și alții (2007), Annals of Botany 100(1):61–66, DOI 10.1093/aob/mcm068 — #175
  • De Bruyn, F. și alții (2017), Applied and Environmental Microbiology, DOI 10.1128/AEM.02398-16 — #176
  • Unigarro, C. A. și alții (2025), Plants 14(21):3396, DOI 10.3390/plants14213396 — #145
  • Foods 14(9):1463 (2025), DOI 10.3390/foods14091463 — #148
  • ICO, Rezoluția 420 (21 mai 2004), ico.org/documents/iccres420e.pdf — #148
  • ISO 6673:2025, iso.org/standard/87697.html — #273