Sari la conținut
Semnalul · știri

Șapte zile fără aer: fermentația anaerobă a Catimorului

Laurențiu Ștefan · 21 octombrie 2026 · 1 min de citire

O echipă a Academiei de Științe Agricole din Yunnan a urmărit ce se schimbă în boaba de cafea când cireașa stă șapte zile într-o pungă închisă, fără aer, înainte de a fi spălată sau uscată. Studiul a apărut pe 7 iulie 2026, în revista Beverage Plant Research.

Pe cireșe Catimor din Baoshan, de la 1.200 m, cercetătorii au comparat patru procesări: spălată, naturală și câte una din fiecare, precedată de fermentația fără aer. În boaba verde au găsit peste 1.600 de compuși nevolatili, dintre care 843 diferă semnificativ între procesări. La degustarea a cinci Q Graderi, pe protocolul SCA, cafelele fermentate fără aer au ieșit peste cele procesate clasic la aromă, gust, final, aciditate, corp și echilibru. Autorii propun 75 de metaboliți, corelați cu notele de degustare, ca precursori de aromă: o legătură găsită, nu o cauză dovedită.

Concluzia autorilor, că fermentația fără aer înaintea uscării ca naturală e metoda cea mai potrivită, privește Catimorul, în condițiile lor. Limitele stau chiar în lucrare: un soi, un loc, o recoltă, o singură durată, loturi de câte 10 kg; degustarea are subiectivitatea ei, iar aromele volatile și tipurile de microbi n-au fost studiate. În aceeași vară, o altă echipă a publicat un studiu despre microbii fermentației anaerobe a aceluiași soi din Yunnan.

Drumurile clasice de la fruct la boabă sunt în procesarea cafelei, iar viața din fermentație, în două grădini de microbi.

Surse