Culoarea prăjirii: ce măsoară standardul și ce nu spune
Pe o pungă de cafea sau pe o fișă de prăjire apare uneori un număr de culoare, iar lângă el, uneori, cuvântul „SCA”. Articolul arată ce fixează documentul SCA despre culoarea prăjirii, pentru ce probă, ce nu există încă pe lista oficială și ce spune cercetarea despre culoare și gust. Câștigi o întrebare clară pentru ziua în care întâlnești un astfel de număr.
Ce fixează SCA-102-2024 și cum se măsoară
SCA-102-2024, în § 5.1.1 („Roast Level”), vorbește despre cafeaua care se degustă la cupping. Nivelul de prăjire pentru cupping ar trebui să fie cel descris cel mai des drept „medium”. În cifre, standardul definește luminozitatea cafelei măcinate — coordonata L* din sistemul CIELAB, fără unitate — la 26–29, cam cât placa #65 din sistemul de plăci Agtron/SCA. Pe un aparat de măsurat prăjirea, ținta este 63 pe scala Agtron „Gourmet”, sau echivalentul pe alte aparate. Orice abatere de la nivel se raportează tuturor părților.
Domeniul acestor cifre este proba de cupping, cafeaua pregătită pentru degustare după regulile standardului. Ele nu descriu cafeaua vândută și nu sunt o rețetă de prăjire. Standardul nu spune nici dacă 63 se citește pe boabe întregi sau pe măcinat, așa că nu completăm noi.
Pentru măsurare, standardul numește două drumuri: colorimetria (CIELAB sau plăcile de culoare) și spectrometria în infraroșu (de pildă un aparat Agtron). Producătorul aparatului scrie că folosește infraroșul apropiat, „spre deosebire de măsurarea culorii”; mecanismul e în articolul despre colorimetrul de prăjire. Aparatul se calibrează pe una dintre cele două scale ale producătorului, „Commercial” sau „Gourmet”, iar operatorul le poate întinde sau comprima cu un factor propriu — de aceea un număr de pe aparat cere scala lângă el. Alte metode (pierderea de masă uscată, creșterea volumului) sunt admise numai dacă au fost corelate cu colorimetria sau cu spectrometria.
Ce nu apare pe lista oficială
Pe 13 octombrie 2026, pagina oficială de standarde a SCA lista, printre cele în dezvoltare, SCA-131, „Coffee Roast Level: Test Method”: o metodă de test pentru nivelul de prăjire, nepublicată. Conținutul nu este public și nu se cunoaște o dată de apariție. Pe aceeași listă, citită după titluri, nu figura un standard care să spună cât de prăjită trebuie să fie cafeaua: SCA-102 fixează nivelul probei care se degustă, iar o metodă de test e altceva decât o țintă pentru cafeaua din pungă.
Despre aceeași absență scriu, atribuit, cercetătorii de la UC Davis Coffee Center într-un articol din revista SCA (25 Magazine, 4 aprilie 2024): pentru nivelul de prăjire „nu există standarde agreate”, iar „deschisul” unui prăjitor poate fi mai închis decât „închisul” altuia. Tot ei scriu că aparatele Agtron au fost, până atunci, standardul de facto al asociației. Fraza privește industria în ansamblu și nu contrazice faptul că SCA-102 are un reper de culoare pentru proba de cupping. Pagina SCA citită la 13 octombrie 2026 notează că asociația cercetează în 2026 cum măsoară și comunică sectorul culoarea prăjirii.
Ce spune știința despre culoare
O lucrare care a reunit opt studii senzoriale (Münchow și colegii, 2020) a separat culoarea prăjirii de durata ei. Amândouă au schimbat semnificativ gustul, iar culoarea a cântărit mai mult. La aceeași culoare, cel mai mare efect l-a avut timpul de dezvoltare, nu timpul până la primul crack. Prăjirile mai închise sau mai lungi au adus mai mult amar și mai puțină aciditate, fruct și dulceață.
În alt studiu, toate prăjirile au fost oprite la același grad final, măsurat prin luminozitatea boabelor: prăjirea rapidă la temperatură mare a dus la diferențe considerabile față de cea lentă, în proprietățile boabei și în ritmul formării aromelor (Baggenstoss și colegii, 2008; 16 compuși de aromă urmăriți). Două cafele cu aceeași culoare nu sunt neapărat aceeași cafea. De aceea „cât de prăjită e cafeaua” nu are o unitate unică: culoarea, densitatea, pierderea de masă, timpul total, timpul după first crack și temperatura de descărcare sunt descrieri parțiale ale aceluiași lucru (Lindsey și colegii, 2024), iar industria nu e de acord asupra uneia.
Ce normează și ce nu normează despre culoare
| Document | Ediția | Ce normează despre culoare | Ce nu normează |
|---|---|---|---|
| SCA-102 | 2024, § 5.1.1 | Nivelul probei de cupping: „medium”, L* 26–29 pe cafeaua măcinată; pe aparat, 63 pe scala Agtron „Gourmet” sau echivalentul | Cafeaua vândută; dacă 63 se citește pe boabe întregi sau pe măcinat |
| SCA-131 | în dezvoltare (lista din 13 octombrie 2026) | Titlul: „Coffee Roast Level: Test Method”, o metodă de test nepublicată | Nu se cunosc conținutul, o țintă pentru cafeaua din pungă sau o dată de apariție |
| Scala producătorului (Agtron „Commercial” sau „Gourmet”) | fișa producătorului, nu document SCA | Două scale de calibrare, extensibile cu un factor al operatorului; SCA-102 o citează cu „sau echivalentul” | Nu este standard SCA; revista asociației o numește standard de facto |
Întrebarea, în practică
La următorul „prăjire SCA” sau „numărul Agtron corect”, pune trei întrebări scurte: în ce document și la ce ediție? pe ce probă, boabe întregi sau măcinat? pe ce scală? Dacă răspunsul este SCA-102-2024 § 5.1.1, ai în față nivelul probei de cupping, nu o regulă pentru cafeaua din pungă. Dacă nu vine niciun document, numărul rămâne o descriere a unei probe, utilă alături de celelalte descrieri ale prăjirii; despre proba pe care se citește, vezi și articolul despre prăjirea cafelei.
Este o piesă din seria „Parametrii, unul câte unul”: câte un parametru, sau câte o absență, cu documentul și ediția lipite de ea. Lista standardelor și regulile după care citează casa stau în camera Standardul de rigoare; întrebarea de la care pornește seria e în articolul în ce document, la ce ediție?
Surse
- SCA Standard 102-2024, Coffee Value Assessment: Sample Preparation and Tasting Mechanics, § 5.1.1 „Roast Level” — PDF oficial, citit la 13 octombrie 2026.
- Specialty Coffee Association, „Coffee Standards”, sca.coffee/research/coffee-standards — lista standardelor, citită la 13 octombrie 2026.
- Agtron Inc., pagina aparatului E20-CP III, agtroninc.com, citită la 13 octombrie 2026 — cele două scale ale producătorului și factorul operatorului.
- Anokye-Bempah, L., Donis-González, I. R. și Ristenpart, W. D., „What Color is Your Coffee?”, 25 Magazine nr. 21, 4 aprilie 2024, sca.coffee.
- Specialty Coffee Association, „Developing Roast Color Standards for the Specialty Coffee Industry”, sca.coffee, citit la 13 octombrie 2026.
- Münchow, M., Alstrup, J., Steen, I. și Giacalone, D. (2020). Roasting Conditions and Coffee Flavor: A Multi-Study Empirical Investigation. Beverages 6(2):29. DOI 10.3390/beverages6020029.
- Baggenstoss, J., Poisson, L., Kaegi, R., Perren, R. și Escher, F. (2008). Coffee roasting and aroma formation: application of different time-temperature conditions. Journal of Agricultural and Food Chemistry 56(14):5836–5846. DOI 10.1021/jf800327j.
- Lindsey, Z. R. și colegii (2024). Scientific Reports. DOI 10.1038/s41598-024-80385-3 — culoarea, densitatea, pierderea de masă și timpii ca descrieri parțiale ale gradului de prăjire.