Densitatea ca sită — bazinul cu apă la fermă, masa densimetrică la moară
Densitatea — câtă materie încape într-un volum — e una dintre proprietățile după care cafeaua e despărțită pe drumul de la fermă la sac. Două aparate o citesc, în două locuri depărtate: un bazin cu apă la intrarea în moara umedă și o masă densimetrică la moara uscată. Primul se sprijină pe plutire, al doilea pe aer și pe o placă în mișcare.
Articolul urmărește ce desparte fiecare, ce nu desparte și cum lucrează masa, partea mai puțin văzută a drumului. La final, un tabel le pune alături.
Prima sită: apa
La intrarea în moara umedă, cireșele trec printr-un bazin cu apă. Apa scoate fructele mai ușoare decât ea — uscate, goale, atacate de gărgăriță sau de boli —, pe care cercetătorii columbieni le numesc „flote”. La fermele mari, Cenicafé, centrul de cercetare al cafegiilor din Columbia, numește trei dispozitive hidraulice pentru ele: tancul-sifon, canalul semi-scufundat și separatorul cu pâlnie și melc; împreună, ele scot în medie 96,7% din fructele mai ușoare decât apa. Pe cele necoapte apa nu le scoate, fiindcă și ele se duc la fund. Pe un canal construit anume, cercetătorii Cenicafé au văzut că necoaptele sedimentează ceva mai departe de locul unde intră cafeaua, dar n-au găsit nicio combinație de debit de apă, debit de cafea și lățime de canal care să le despartă eficient de cele coapte; nici separarea cu aer n-a reușit. Într-un studiu indian pe arabica și robusta, mărimea, densitatea și masa cireșelor sub-coapte, coapte și supracoapte au ieșit aceleași. Necoaptele se scot pe alt drum, la cules sau cu mașini care lucrează fără apă; bazinul, la locul lui în șirul procesării, stă în procesarea cafelei.
A doua sită: aerul și placa
Boaba verde se scufundă și ea în apă. Ca să despartă boabele între ele după densitate, moara uscată folosește altă unealtă.
Masa densimetrică e o placă perforată, înclinată, care se mișcă înainte și înapoi. Aerul trimis prin placă ridică stratul de boabe și îl așază pe straturi: cele mai grele jos, pe placă, cele mai ușoare deasupra. Mișcarea plăcii le duce pe cele grele în sus pe pantă, iar cele ușoare alunecă spre capătul de jos. De-a lungul marginii se strâng mai multe fracții, iar cele de mijloc se pot trece încă o dată. Descrierea vine din literatura de sortare a semințelor în general, de la semințe de conifere la semințe agricole: mașina nu e proprie cafelei.
Masa la moara de cafea
La moara uscată, masa densimetrică e treapta în care cafeaua se împarte în mai multe fracții după densitate: boabele dense urcă spre partea de sus a mesei, cele ușoare coboară spre ieșirea de jos. Câte fracții, ce pantă și ce debit de aer țin de fiecare mașină; sursele citite nu dau valori.
Un studiu brazilian din 2008 a urmărit masa pe sămânță de arabica pentru plantat, în pergament — nu pe cafea verde de export. Semințele au fost sortate întâi pe mărimi, pe site, iar fiecare fracție a fost trecută apoi separat pe masă. Masa a despărțit cel mai bine semințele cu pergamentul deteriorat, iar cele ușoare, strânse la ieșirea de jos, au avut calitatea fizică cea mai slabă. Calitatea de aici e una fizică, a seminței; gustul nu face parte din studiu.
Pe formularul de evaluare fizică al SCA, boaba care plutește are rândul ei printre defectele din categoria a doua. Formularul și rubricile lui sunt descrise în verdele fără standard de evaluare fizică.
Două site, alături
| Bazinul cu apă | Masa densimetrică | |
|---|---|---|
| Unde | La intrarea în moara umedă | La moara uscată |
| Ce intră | Cireșe culese | Boabe |
| Forța | Plutirea: mai ușor sau mai greu decât apa | Aerul care ridică stratul și placa înclinată care se mișcă |
| Ieșirile | Două: deasupra apei sau la fund | Mai multe fracții de-a lungul marginii; cele de mijloc se pot trece din nou |
| Ce scoate | Fructele mai ușoare decât apa: uscate, goale, atacate de gărgăriță sau de boli | Boabele ușoare, spre ieșirea de jos |
| Ce nu desparte | Cireșele necoapte de cele coapte | Nu spune gustul; setările și randamentele nu apar în sursele citite |
Aceeași proprietate e citită de două ori, cu două forțe: o dată de apă, care întreabă doar dacă fructul e mai ușor decât ea, apoi de aer și de mișcare, care despart boabele pe fracții.
Un pas concret: când găsești, pe fișa unui lot de cafea verde, mențiunea unei sortări după densitate, citește-o ca pe numele unui mecanism: pe o masă densimetrică, boabele dense urcă spre partea de sus a mesei, cele ușoare coboară spre ieșirea de jos. Ce a scos sortarea din acel lot anume și cu ce setări, mecanismul nu spune. Lecțiile pas cu pas sunt în Învață Cafea.
Surse
- Oliveros, C. E., Pabón, J. P., Montoya, E. C., Ramírez, C. A. & Sanz, J. R. (2010), „Separación de frutos de café verdes por medios mecánicos”, Cenicafé 61(3):260–269. biblioteca.cenicafe.org — necoaptele nu se despart eficient de coapte pe canal și nici cu aer.
- Oliveros, C. E., Rodríguez, N., Ramírez, C. A., Sanz, J. R. & Velásquez, J. (2020), „Método de las dos canecas”, Avances Técnicos Cenicafé 519, DOI 10.38141/10779/0519 — flotele, cele trei dispozitive hidraulice, 96,7% în medie.
- Chandrasekar, V. & Viswanathan, R. (1999), „Physical and Thermal Properties of Coffee”, J. Agric. Eng. Res. 73(3):227–234, DOI 10.1006/jaer.1999.0411 — mărimea, densitatea și masa cireșelor, aceleași la cele trei stadii de coacere.
- Switzer, G. L. (1959), „Elimination of empty or blind coniferous seed by specific gravity separation”, Tree Planters' Notes 35:15–16, USDA Forest Service — placa înclinată, aerul, straturile, fracțiile trecute din nou.
- TNAU Agritech Portal, „Specific gravity separation”, agritech.tnau.ac.in — aerul împins prin placa poroasă, mișcarea oscilantă a mesei.
- Giomo, G. S., Nakagawa, J. & Gallo, P. B. (2008), „Beneficiamento de sementes de café e efeitos na qualidade física”, Bragantia 67(4):997–1010, DOI 10.1590/S0006-87052008000400024 — masa pe sămânță de cafea pentru plantat.
- coffeeresearch.org, „Density sort”, coffeeresearch.org — masa densimetrică la moara de cafea.
- SCA, formularul CVA „Physical Assessment”, Alpha V1.1, mai 2025, sca.coffee — boaba care plutește, defect de categoria a doua.