Sari la conținut
Atelierul

Lancea de abur și spuma laptelui — aer, proteine și grăsime

Laurențiu Ștefan · 22 octombrie 2026 · 4 min de citire

O spumă de lapte e o construcție: aer închis în bule mici și, la suprafața bulelor, proteine ale laptelui. Lancea de abur aduce aerul și căldura; cât ține spuma depinde de proteinele, de grăsimea și de temperatura laptelui, dar și de felul în care iese aburul.

Articolul urmărește piesele construcției — aerul, proteinele, grăsimea cu temperatura ei și duza prin care vine aburul — și arată unde se opresc studiile. La final, un tabel le pune alături.

Aerul intră, bulele se formează

Aburul din lance încălzește laptele și îl pune în mișcare, iar odată cu mișcarea intră aer, care rămâne în lapte sub formă de bule. În practica barului, gestul se învață în doi timpi: vârful lancei stă întâi aproape de suprafață, ca să tragă aer, apoi coboară puțin, acolo unde vârtejul mărunțește bulele. E un gest al breslei, transmis de la barista la barista; studiile de mai jos nu-l măsoară ca atare.

Proteinele, la suprafața bulelor

Cam patru cincimi din proteinele laptelui de vacă sunt cazeine; restul, aproape în întregime, proteine din zer. Cât contribuie fiecare familie la stabilitatea spumei e o întrebare la care studiile nu cad de acord.

Un studiu pe dispersii de proteine din lapte arată o direcție. Când raportul dintre cazeine și proteinele din zer a coborât de la 80:20 la 40:60, stabilitatea spumei a scăzut mult. Autorii o pun pe seama cazeinelor micelare, care se adsorb și se întind la suprafața bulelor. Tot acolo, mai multă proteină — de la 1,5 la 4% — a dat spume mai stabile.

Sunt dispersii de laborator, nu lapte spumat la lance. Rezultatul arată o direcție într-o literatură care, pe proteinele luate una câte una, rămâne contradictorie.

Grăsimea și temperatura se citesc împreună

Spuma de lapte ține sau cade după compoziție și după temperatură. Spumele de lapte degresat sunt foarte stabile, mai ales când se formează în jur de 40–50 °C. Banda aceasta descrie formarea spumei, la laptele degresat; temperatura la care se servește o băutură e altă întrebare.

Grăsimea poate strica și formarea, și stabilitatea spumei, mai ales la o temperatură la care e parțial cristalizată, cum e 20 °C. Efectul ei se scrie, deci, cu temperatura lângă. Iar acizii grași liberi, fosfolipidele și gliceridele parțiale strică puternic spumarea.

Duza și presiunea aburului

Spumarea cu abur depinde și de mașină. La mașinile cu boiler, aburul vine din boilerul de abur — cel descris în articolul despre boilerele mașinii de espresso — și iese prin duza de la vârful lancei. Într-un studiu cu abur la mai multe presiuni și trei tipuri de duză, presiunea aburului și forma duzei au schimbat curgerea din timpul spumării și, odată cu ea, mărimea bulelor, stabilitatea și textura spumei.

Efectul presiunii a depins de duză: aceeași presiune a lucrat altfel prin altă duză. Rezultatul descrie o legătură, fără o ierarhie a duzelor. Spuma poartă, așadar, și semnătura mașinii, alături de a laptelui.

Construcția, piesă cu piesă

PiesaCe faceCe spun surseleUnde se oprește afirmația
AerulIntră în lapte odată cu mișcarea dată de abur și rămâne ca buleGestul în doi timpi e practica bresleiNemăsurat ca mecanism în studiile citate
ProteineleCazeinele (cam patru cincimi) și proteinele din zer sunt cele două familii de proteine ale lapteluiCazeinele micelare se adsorb la interfața aer–lichid, într-un studiuRolul fiecăreia în stabilitate: studiile nu cad de acord
Raportul cazeine:zerMai puține cazeine, spumă mai puțin stabilă — într-un studiuMai multă proteină, spume mai stabileDispersii de laborator, nu lapte spumat la lance
GrăsimeaPoate strica formarea și stabilitatea spumeiMai ales când e parțial cristalizată, cum e la 20 °CEfectul se scrie cu temperatura lângă
TemperaturaSpumele de lapte degresat sunt foarte stabile formate la 40–50 °CDescrie formarea spumeiLapte degresat; nu e temperatura de servire
Duza și presiuneaSchimbă curgerea, mărimea bulelor, stabilitatea și texturaEfectul presiunii depinde de duzăFără ierarhie a duzelor

Privită așa, spuma de lapte are patru piloni: aerul, proteinele, grăsimea cu temperatura ei și aburul care le aduce laolaltă. Fiecare are partea lui încă deschisă, iar trei dintre ei au și o parte măsurată.

Un pas concret: data viitoare când urmărești un lapte spumat la bar, uită-te la trei lucruri — unde stă vârful lancei la început și unde coboară, ce fel de lapte intră în carafă și cât ține spuma în ceașcă până la ultima înghițitură. Fiecare e una dintre piesele de mai sus. Lecțiile pas cu pas, cu exerciții, sunt în Învață Cafea.

Surse

  • Vincent, D. și colegii (2016). PLoS One 11(10):e0163471. DOI 10.1371/journal.pone.0163471 — cazeinele, circa 80% din proteinele laptelui de vacă; proteinele din zer, circa 18%.
  • Huppertz, T. (2010). International Journal of Dairy Technology 63(4):477–488. DOI 10.1111/j.1471-0307.2010.00629.x — spumele de lapte degresat, foarte stabile mai ales când se formează la circa 40–50 °C; grăsimea parțial cristalizată (de exemplu la 20 °C); acizii grași liberi, fosfolipidele și gliceridele parțiale.
  • Xiong, X. și colegii (2020). International Dairy Journal 109:104758. DOI 10.1016/j.idairyj.2020.104758 — raportul cazeine:zer de la 80:20 la 40:60 și stabilitatea spumei; cazeinele micelare la interfață; conținutul de proteină de la 1,5 la 4%.
  • Jimenez-Junca, C. și colegii (2015). Journal of Food Engineering 166:247–254. DOI 10.1016/j.jfoodeng.2015.05.035 — presiunea aburului și forma duzei schimbă curgerea și caracteristicile spumei; efectul presiunii depinde de duză.